Seria de benzi desenate Asterix, creată de René Goscinny (scenarist) și Albert Uderzo (ilustrator), are o valoare educativă remarcabilă, chiar dacă, la prima vedere, pare o simplă lectură de divertisment. Dincolo de umorul accesibil copiilor și de acțiunea dinamică, Asterix oferă multiple beneficii educaționale, fiind potrivită pentru copii cu vârste începând de la 8–9 ani, dar având suficiente straturi de lectură și pentru adolescenți și chiar adulți.

📚 Valoarea educativă a seriei Asterix 

Introducere accesibilă în istorie și civilizații 

Seria este plasată în Galia antică (aproximativ 50 î.Hr.), sub ocupația Imperiului Roman. Copiii învață, într-un mod amuzant și indirect: 

• despre organizarea Imperiului Roman, inclusiv rolul legiunilor, al guvernatorilor și al structurilor sociale;

• despre viața în Antichitate, de la alimentație la construcții, de la medicină la educație;

• despre civilizațiile europene vechi, precum cele ale vikingilor, egiptenilor, britanicilor sau grecilor, în episoadele în care Asterix călătorește.

Dezvoltarea gândirii critice și a simțului umorului 

• Umorul inteligent al seriei, bazat pe parodie, ironie și aluzii culturale, încurajează copiii să pună întrebări și să analizeze convențiile sociale sau istorice.

• Stilul narativ provoacă gândirea prin jocuri de cuvinte sau cuvinte cu înțeles dublu și situații absurde care invită la interpretare.

Pachetul Asterix conține primele 3 benzi desenate ale seriei apărute la editura Grafic:

Asterix, viteazul gal (vol. 1)

Suntem în Galia anului 50 î.H. pe lângă singurul sătuc care reușește să se împotrivească legiunilor romane. Pentru a afla care-i taina care protejează barbarii de legiunile lui Cezar, centurionul Caius Bonus trimite un spion să se infiltreze în așezarea nu deosebit de bine fortificată. Acolo îi descoperă, și odată cu el și cititorul, pe Asterix, pe Obelix, pe bardul Cacofonix, pe șeful Brațscurturix, pe druidul Panoramix și, mai ales, află de licoarea pe care acesta din urmă o prepară pentru a oferi putere galilor.

Asterix şi cosorul de aur (vol. 2)

Când druidul Panoramix își rupe cosorul de aur fără de care nu poate culege vâscul necesar poțiunii magice, Asterix se aventurează până în Lutetia pentru a procura un nou cosor de la fierarul Metalurgix.   

Eroii gali aproape că nu pot fi despărțiți, mai ales că se completează de minune. Asterix e mic de statură și isteț, în timp ce Obelix e un uriaș pofticios căruia mai tot timpul îi stă gândul la o serbare cu mistreți la proțap.

Cei doi eroi au apărut pentru prima dată în revista Pilote, în 1959. Inspirați de eroul gal Vercingetorix, scriitorul René Goscinny și artistul Albert Uderzo au plasat aventurile celor doi în antichitate, anul 50 Î.H, și le-au dat acestora puteri neobișnuite cu ajutorul unei poțiuni magice, preparate de druidul Panoramix. Banda desenată le-a permis celor doi autori să exploreze perioada antică și popoarele care populau lumea la acea vreme, dar și să se distreze de minune inserând calambururi și referințe din cultura contemporană.

Asterix și goții (vol. 3)

Ca în fiecare an, Panoramix se îndreaptă entuziast către Pădurea Carnuților, pentru a participa la marea adunare a druizilor gali. Un concurs trebuie să desemneze cel mai priceput druid al anului. Mulțumită celebrei poțiuni magice – pe care chiar el a inventat-o –, Panoramix este sigur că se va putea întoarce în sat cu trofeul mult râvnit al Menhirului de aur.

Nu departe de acolo, goții se preocupă intens de acest concurs. De fapt, acești barbari se încăpățânează să pună mâna pe druidul câștigător și să-i folosească magia spre a invada Galia și Roma. Panoramix nici nu știe ce pericol mare îl pândește. 

„După ce și-a recăpătat cosorul în volumul anterior, Panoramix este pregătit să participe la întrunirea druizilor din Galia pentru a face schimb de experiență. Însă pădurea unde se ține conferința nu este patrulată doar de obișnuiții romani, ci și de o trupă de invadatori goți. După ce aceștia reușesc să captureze druidul, cele trei tabere se aruncă în jocuri de spionaj și contraspionaj pentru a-și îndeplini scopurile. Asterix și Obelix vor să-și salveze compatriotul, goții vor rețeta pentru licoarea magică, iar romanii vor să protejeze granițele însă nu prea pot face diferența între triburile de barbari.”