CHARLIE ŞI FABRICA DE CIOCOLATĂ. ROALD DAHL

de Liviu Mihai acum 4 ani

Acum, când zăpada se cerne din nori ce par inepuizabili, când vântul rece suflă, stârnind ecouri ciudate pe la miezul nopţii, ce poveste este mai potrivită decât "Charlie şi fabrica de ciocolată"? Multe, pot spune mulţi, dar, aşa cum este cinsitit într-o democraţie, fiecare are dreptul la părere personală şi mie îmi vine în minte Charlie, băieţelul care tânjea după o ciocolată marca Wonka.

Roald Dahl a fost un scriitor tipicar, care şi-a trăit majoritatea zilelor respectând un orar cât se poate de strict (frate, când am auzit treaba asta m-a cam luat cu fiori reci pe şira spinării; nu cumva seamănă a puşcărie?). Dar, din fericire, în următoarele rânduri nu este vorba despre programul spartan şi nimicitor de plictisitor şi repetitiv al unui scriitor de geniu, ci despre visul unui băieţel cu care, cel puţin în primii ani de viaţă, soarta nu a fost prea darnică.

Un băieţel pe nume Charlie care trăieşte în condiţii greu de imaginat acum vreo douăzeci de ani, dar pe care, din păcate, le cunosc din ce în ce mai mulţi copii din zilele noastre. O căsuţă părăginită, doi părinţi cocoşaţi de greutăţile vieţii de zi cu zi şi patru bunici (sau două perechi de bunici, luaţi-o cum vreţi, există libertate totală). Frig, iarnă şi eterna supă de varză care trebuie lungită pentru a putea asigura senzaţia de ceva-cât-de-cât în stomac.

Citeşte restul articolului aici.

Vă recomandăm şi